România inteligentă. Noua dezordine globală

de Iulian Fota
(articol publicat în Revista 22, 17.02.2015)

„…În primii ani de după sfârșitul Războiului Rece, cuvântul care caracteriza statutul relațiilor internaționale era „ordine“. În­tr-un discurs din 1991, președintele ame­rican George Bush anunța instalarea unei „noi ordini internaționale“, o ordine in­ternațională liberală, favorabilă păcii și drep­tului internațional. Noua ordine ac­cepta folosirea forței armate doar sub egi­da Consiliului de Securitate al ONU, pen­tru sancționarea unei agresiuni, precum în cazul invaziei Kuweitului de către Irak sau al unor cauze umanitare.[…] 

As­censiunea la putere a Syrizei în Grecia sau eventual a Podemos în Spania pot schimba peisajul politic în UE, pericolul fiind în egală măsură acela al ineficienței ad­mi­nistrative, al falimentului economic sau al diluării încrederii cetățenilor în soluțiile integrate, de tip Monnet. Din cauza unor erori de ordin economic și a lipsei de li­der­ship politic, nivelul de trai în partea veche a UE scade. Germanii, belgienii, olandezii sau italienii sunt foarte preocupați de vii­tor, căutând explicații. Din cauza slă­bi­ciunii oamenilor politici vest-europeni, în loc de a se identifica corect adevăratele ca­u­ze structurale, vinovații sunt mai de­grabă căutați printre mai săracii cetățeni ai Eu­ro­pei Centrale, fiind din ce în ce mai tare bla­mat procesul de extindere al UE către Est.

Rusia a aruncat în aer or­dinea europeană prin războiul din Geor­gia din 2008.

În al patrulea rând, sub presiunea pro­blemelor interne, SUA și-au diminuat con­siderabil rolul internațional, creând astfel un vacuum de putere care nu va fi umplut curând. Hotărând să conducă din linia a do­ua (leading from behind), având ca prin­cipal instrument „răbdarea stra­te­gi­că“ (strategic patience), SUA permit na­ționalismului și politicii de mare putere să renască. O dovadă elocventă am avut în ul­timele zile prin negocierile de la Minsk, când am putut vedea cum soarta unei țări poate fi decisă la masa verde, victima pu­tând chiar să-și spună părerea, fără ca aceasta însă să conteze. Revenirea în forță a politicii de mare putere duce inevitabil la diluarea forței organizațiilor in­ter­na­țio­nale, a eficienței lor. În cel mai bun caz, rezultatul unor negocieri între marile pu­teri ar putea să fie adus și la cunoștința aliaților. Dar, în cele mai multe dintre si­tuațiile delicate, marile decizii vor fi luate în formate închise, bilaterale, fără prea multe consultări cu aliații sau prietenii.

Rolul României

Ce poate face o țară ca România, o țară mică sau mijlocie, în condiții in­ter­na­țio­nale atât de diferite și de defavorabile? Câ­teva lucruri: să fim inteligenți, să ne con­solidăm instituțiile și să strângem rân­du­rile, atât între noi, ca popor, cât și cu aliații și prietenii noștri.

Pentru a fi inteligenți trebuie să recon­fir­măm justețea „căii europene“, corec­ti­tu­dinea aderării noastre la NATO și UE, lu­cru pe care politicienii noștri trebuie să-l spună apăsat propriului popor. În același timp, tot o dovadă de inteligență politică ar fi să pledăm cauza acestor organizații în fața acelor sceptici, fie ei din Franța, Ma­rea Britanie sau Olanda. Trebuie să avem curajul să le spunem clar că acestui continent numit Europa îi va fi mult mai greu fără NATO sau UE.

 

Va trebui să ne consolidăm acele instituții necesare traversării unor perioade de ma­re restriște, în special cele din zona sis­te­mului de securitate națională. Decizia de 2% pentru armată nu este suficientă, ea va trebui urmată de multe altele, tot atât de necesare, inclusiv de un buget mai mare pentru MAE. Sistemul de securitate națională al României este, încă, unul de pace, construit pentru pace. Va trebui transformat într-un sistem de război, care să poată traversa țara printr-o astfel de situație limită, dacă ea se va ivi. Nu mai avem dreptul să repetăm falimentul na­țional din 1940.

 Și, nu în ultimul rând, trebuie evitat ris­cul la care ne expunem astăzi ca poporul român să se transforme doar într-o populație. Discrepanțele sociale mult prea mari, polarizarea politică prea accentuată, radicalizarea disputelor, comportamentul liderilor, lipsit de responsabilitate, ne­ga­ti­vismul mass-media, lăcomia pot vul­ne­rabiliza România mai mult decât ar reuși orice dușman extern. Drama vecinilor noștri ucraineni ne dă nouă șansa de a învăța din greșelile altora. Asta fiind tot o formă de inteligență.”
… citeşte articolul complet (aici).

http://www.revista22.ro/romania-inteligenta–noua-dezordine-globala-53292.html#.VOWRaApLNcU.facebook

Anunțuri