Cronici mondene (122) Oase, alifii şi gelatină la Arad

Vindecătoru

Într-un amplu comentariu, Daniel Brânzei scria, în “Cetatea de piatră” a lui Marinel Blaj, următoarele cuvinte:

Există, antropologic vorbind, un homo africanus, un homo americanus, un homo vesteuropeanus, un homo asiaticus și, în cazul nostru, un homo est-europeanus, ba chiar balcanicus.”

O spunea, amintind de transplantul unor forme de manifestare ale  creştinismului american în România şi recunoştea că această operaţiune “va fi întotdeauna dificilă și, poate, lipsită de tact”.

Asta nu l-a împiedicat să sustină, în continuare, implantarea unor forme vestice de evanghelizare, tresărind de simpatie la numele lui Cristian Barbosu, pe care domnia sa îl apreciază în continuare, numindu-l “Cristi”, ca pe un drag frate mai mic, din marea familie creştină, un echivalent modern al paulinicilor  Timotei şi Tit.

Recunoaşte că o discuţie intimă, tîmplă fierbinte către tîmplă, cu Barbosu, l-ar ajuta să răspundă la întrebările dureroase ale lui Marinel Blaj  (“De ce…

Vezi articol original 1.379 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s